Deficitul de personal din sistemul judiciar românesc, pe lista îngrijorărilor din raportul privind statul de drept. REACȚIA ministrului Justiției

Comisia Europeană a publicat miercuri cea de-a patra ediţie a raportului anual privind statul de drept, în care analizează situaţia din fiecare stat membru, inclusiv din România. Deși sunt remarcate și punctate progresele din zona justiției din țara noastră, în raport se reține că deficitul tot mai mare de magistrați generează îngrijorări serioase, deoarece ar putea avea impact asupra calității și eficienței sistemului judiciar. 

Mai mult, se precizează și faptul că „situația a devenit critică în unele instanțe și parchete ca urmare a unui număr ridicat de pensionări de anul trecut.” De asemenea, raportul notează că numărul de cauze pe rolul instanțelor rămâne unul ridicat.

Tensiuni majore în sistemul judiciar din România

Îngrijorarea privind deficitul tot mai mare de magistrați vine într-o perioadă în care în România există tensiuni majore în sistemul judiciar, dar și o creștere a numărului de pensionări. Instanțele din București și din mai multe județe, precum și unele parchete au protestat săptămânile trecute, magistrații fiind nemulțumiți de modificările aduse prin proiectul legii pensiilor speciale.

Modificarea vârstei de pensionare, prin etapizare, și stabilirea unor criterii după care să se calculeze cuantumul pensiei magistraților au creat tensiuni majore în sistemul judiciar și au dus la creșterea numărului de pensionări din rândul judecătorilor și procurorilor, agravând criza de personal.

Ministrul Justiției: „Sunt multe aspecte pozitive în acest raport”

”Raportul privind statul de drept de anul acesta constată în mod obiectiv progresele înregistrate de România care au condus la consolidarea independenței justiției, precum și a prevenirii și combaterii corupției.

Sunt multe aspecte pozitive în acest raport, dar ritmul reformelor trebuie menținut. Vom continua dialogul deschis și onest cu Comisia Europeană și cu Statele Membre în cadrul acestui exercițiu”, a declarat Alina Gorghiu, ministrul Justiției cu privire la Raportul privind statul de drept.

Raportul CE: „65% din recomandările de anul trecut au fost puse în aplicare, integral sau parțial”

Comisia Europeană a prezentat a patra ediție a raportului anual privind statul de drept – ținând cont de situația din fiecare stat membru – care relevă că 65% din recomandările de anul trecut au fost puse în aplicare, integral sau parțial.

Potrivit unui comunicat al instituției, raportul a devenit un factor-cheie al schimbării și al reformelor pozitive, chiar dacă există în continuare preocupări legate de statul de drept în unele state membre ale UE.

„Ministerul Justiției a cooperat permanent, transparent și loial cu Comisia Europeană și cu partenerii instituționali interni pentru îndeplinirea celor șase recomandări din domeniul justiției, cuprinse în Raportul de țară privind statul de drept, publicat în 13 iulie 2022.

Prezentul raport notează progrese semnificative în îndeplinirea recomandărilor din anul 2022 și anume: adoptarea noilor Legi ale justiției și constituirea grupului de experți independenți pentru evaluarea recomandărilor Comisiei de la Veneția cu privire la noile legi ale justiției, impactul pozitiv al măsurilor administrative luate pentru asigurarea resurselor umane în cadrul DNA, funcționarea sistemului post-SIIJ.

În plus, sunt remarcate punerea în acord a Codului penal și a Codului de procedură penală cu deciziile Curții Constituționale, precum și implementarea Strategiei Naționale Anticorupție, conform calendarului”, se arată în comunicatul trimis, după publicarea raportului de către Comisia Europeană, de către Ministerul Justiției.

Comisia Europeană își menține îngrijorările cu privire la deficitul de resurse umane din sistemul judiciar

• Constată lipsa progreselor cu privire la: reglementarea activității de lobby la nivelul Parlamentului, consolidarea independenței mass-media, îmbunătățirea procedurilor de consultare publică în procesul de legiferare şi acreditarea internațională a Institutului pentru Drepturile Omului.
• Percepția publicului general este că independența sistemului judiciar a crescut în comparație cu 2022, la 48% dar se menține la același nivel ca și în 2016. Un alt aspect care impune o atenție suplimentară este faptul că percepția la nivel de experți și mediu de afaceri este aceea că nivelul corupției rămâne ridicat.
• Referitor la ”Pilonul I – Sistemul de justiție” –  se evidențiază că noile Legi ale justiției reprezintă un progres semnificativ pentru consolidarea independenței justiției, precum și faptul că ele abordează mai multe preocupări de lungă durată și contribuie în mod pozitiv la consolidarea eficienței și independenței sistemului judiciar.
• Cu privire la calitatea actului de justiție, se reține că sunt dezvoltate, în continuare, instrumente digitale pentru gestionarea cauzelor, statistici și afișarea on line a deciziilor instanțelor.
• În ceea ce privește eficiența în ansamblu a sistemului, se menționează faptul că aceasta a crescut, având în vedere diminuarea duratei proceselor. În ciuda numărului mare de cazuri noi, rata de soluționare a cauzelor civile și comerciale rămâne de peste 100%, fiind mai multe cauze soluționate decât cele nou intrate.

Pe de altă parte, se reține, potrivit raportului, „că deficitul tot mai mare de magistrați generează îngrijorări serioase, deoarece ar putea avea impact asupra calității și eficienței sistemului judiciar. Situația a devenit critică în unele instanțe și parchete ca urmare a unui număr ridicat de pensionări de anul trecut.”

Raportul notează că numărul de cauze pe rolul instanțelor rămâne ridicat

„În privința Pilonului II – Cadrul anticorupție, Comisia a menționat că se mențin rezultatele pozitive în combaterea corupției, inclusiv cazuri de mare corupție, au fost abordate provocările operaționale ale DNA, reforma Codului penal și a Codului de procedură penală este finalizată și Parchetul European (EPPO) apreciază buna cooperare cu autoritățile naționale.

A fost notat și faptul că Senatul a adoptat reguli privind criteriile obiective pentru ridicarea imunității, în oglindă cu cele adoptate de Camera Deputaților în 2019. Referitor la Agenția Națională de Integritate, au fost reținute progresele realizate privind codificarea legilor integrității, digitalizarea declarațiilor de avere și interese, precum și faptul că instituția este autoritatea competentă să soluționeze raportările avertizorilor de integritate”, se mai precizează în comunicatul Ministerului Justiției.

Pe baza acestei analize, Comisia a formulat șapte recomandări pentru România:

• să finalizeze evaluarea recomandărilor Comisiei de la Veneția privind Legile justiției;
• să dispună măsurile operaționale necesare pentru soluționarea provocărilor restante privind investigarea infracțiunilor în sistemul judiciar;
• să intensifice eforturile pentru asigurarea resurselor umane necesare în sistemul judiciar, inclusiv pentru unitățile de parchet; să introducă reguli privind activitatea de lobby pentru parlamentari;
• să ia măsuri pentru consolidarea independenței mass-media;
• să asigure consultarea publică efectivă în procesul legislativ;
• să continue eforturile privind acreditarea internațională a Institutului privind Drepturile Omului.

Mecanismul privind statul de drept a fost introdus în anul 2020. România a sprijinit, în mod activ, utilizarea acestui mecanism, care se adresează în mod uniform tuturor Statelor Membre și realizează, anual, o radiografie a realităților din teren, pe baza celor 4 piloni analizați.

Începând cu anul 2022, Raportul privind statul de drept include recomandări pentru fiecare Stat Membru. Anul acesta Raportul realizează o primă evaluare a progreselor înregistrate de Statele Membre în îndeplinirea recomandărilor.

România este țară cu „risc foarte ridicat” la capitolul libertatea presei

„Concentrarea mass-media de știri își păstrează nivelul de „risc ridicat” în UE”, se arată în raport. Reforme sunt luate în discuție în Cipru, Irlanda și Suedia. Cu toate acestea, nu au fost luate măsuri îmbunătățirea guvernanței independente și a independenței editoriale a mass-media de serviciu public în România, Malta, Polonia și Ungaria.

​În ordinea crescătoare a riscului, Croația, Cipru, Grecia, Slovenia și Malta sunt considerate „risc ridicat”, în timp ce Bulgaria, Polonia, România și Ungaria sunt considerate țări cu „risc foarte ridicat”.

Raportul citează, de asemenea, utilizarea programelor spion împotriva jurnaliştilor din Grecia, Ungaria şi Polonia, unde a fost detectat un nou caz.

După publicarea raportului, urmează discuții în Consiliu, în Parlamentul European și la nivel national. În pregătirea raportului, Comisia s-a bazat pe o diversitate de surse relevante, inclusiv pe contribuțiile care primite din partea statelor membre, vizitele în țară și contribuțiile părților interesate.

Vizitele în țară au fost organizate între începutul lunii februarie și începutul lunii aprilie 2023, în format virtual. În timpul acestor vizite în țară, Comisia s-a întâlnit cu autoritățile naționale ale statelor membre, inclusiv cu autoritățile judiciare și independente, cu autoritățile de aplicare a legii, precum și cu părțile interesate, cum ar fi asociațiile jurnaliștilor și societatea civilă.

Președintele UNJR: „Un sistem obosit, copleșit, aflat – și nu exagerez – în bună parte, în prag de colaps”

Dana Gîrbovan, președintele Curții de Apel Cluj și președinte al UNJR, a vorbit, într-un interviu pentru Gândul, despre un sistem de justiție în colap, cu probleme grave de personal, obosit și fără perspective de a atrage în următoarea perioadă profesioniști ai dreptului.

„La nivelul Curții de Apel Cluj, s-a votat ca formă de protest amânarea tuturor cauzelor, cu excepția celor cu caracter urgent, tocmai pentru că nu există nicio cale de dialog cu puterea executivă și cu puterea legislativă. Cel puțin, din ultimele declarații publice ale reprezentanților celor două puteri rezultă că nu se intenționează să se aducă nicio modificare sub aspectul amendamentelor aduse proiectului privind pensiilor de serviciu, și subliniez că este vorba de pensii de serviciu.

Ceea ce noi am cerut încă din data de 6 iunie, la nivelul întregii țări, toate adunările generale, am atras atenția asupra faptului că suntem un sistem aflat acum într-o criză foarte gravă de personal, de resurse umane. Sunt peste 1.100 de posturi vacante doar la judecători. Vorbim despre un număr de posturi la nivel de țară de sub 5.000, cu o încărcătură enormă de cauze pe judecător de soluționat în fiecare an.

Tot acest surplus de muncă, peste cel deja existent, a fost suportat de judecătorii rămași în activitate. Sigur că vorbim acum de un corp al judecătorilor obosiți, surmenați, absolut sătui de toată această bulversare al statutului lor de la an la an. Un sistem obosit, copleșit, aflat – și nu exagerez – în bună parte, în prag de colaps și care nu este ascultat sub nicio formă de celelalte două puteri”, a spus Dana Gîrbovan, pentru Gândul.

„Funcția de judecător și procuror nu mai este atractivă pentru vârfurile absolvenților”

„Această diminuare și deteriorare constantă a statutului judecătorilor și procurorilor a dus la un fenomen extrem de grav pe care nu vrea nimeni să-l vadă, și anume faptul că funcția de judecător și procuror nu mai este atractivă pentru vârfurile absolvenților de Drept și a profesioniștilor din justiție, în general.

Am ajuns ca, scăzând media de admitere de la 8, cât era în ultimii ani, la 6, tot nu se ocupă posturile. Păi cât să mai scădem, până la 5?  Asta este marea problemă. O reformă, chiar dacă ar fi necesară, nu se face cu toporul, nu se face în momente de criză acută, cum suntem acum, și mai ales nu se face pe baza unei lipse totale de dialog și de deschidere din partea puterii legislative.

Ni se spune: «este un jalon în PNRR.» Păi PNRR-ul este Constituția României? Au fost consultați judecătorii când s-a adoptat acest PNRR? Din punctul nostru de vedere, nu este o lege, nu este un argument”, a afirmat Dana Gîrbovan.

„Este inadmisibil să se mute cu totul responsabilitatea la Ministerul Muncii”

Dana Gîrbovan concluzionează că cel mai mare pericol vine din faptul că se permite ca stat „să ai o justiție slabă, cu judecători puțini, obosiți și mai ales fără perspectiva de a aduce din spate profesioniști ai Dreptului”, un precedent periculos nu doar pentru magistrați, ci în special pentru cetățeni, beneficiarii direcți ai actului de justiție.

„Pensia de serviciu a judecătorilor și a procurorilor este reglementată de Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor. În toate țările din Europa, pensia și indemnizația fac parte din statut, deci nu poate Ministerul Justiției să se derobeze cu totul de responsabilitățile ce-i revin, spunând că este treaba Ministerului Muncii.

Este o chestiune ce ține de statutul judecătorilor și procurorilor și este o componentă a garanției de independență. Acum, magistrații sunt purtați de la Ministerul Justiției la Ministerul Muncii și de acolo la Comisia Europeană, pentru a avea așa un dialog în orb. Nu mai este nicio cale de dialog, iar riscurile, nu doar pentru judecători, ci și pentru cetățenii acestei țări, sunt imense. 

Așa ceva este de un pericol inimaginabil pentru statul de drept pe care-l clamează cu atâta drag clasa politică. S-a decis declanșarea acestor proteste până în momentul în care vom avea o soluție legislativă care să corespundă standardelor constituționale pe care, de altfel, chiar PNRR-ul le impune. Proiectul actual și amendamentele aduse încalcă în mod grosolan toate aceste repere constituționale”, declara, în interviul pentru Gândul, Dana Gîrbovan, președintele Curții de Apel Cluj și președintele UNJR.

Raportul Comisiei Europene, principalele constatări și recomandări

1. Reformele în domeniul justiției

Reformele din domeniul justiției – o prioritate pe agenda politică din ultimul an, multe state membre dând curs recomandărilor din 2022 și punând în aplicare reformele convenite în contextul Mecanismului de redresare și reziliență.

Multe state membre au înregistrat progrese suplimentare sau au finalizat reforme importante în ceea ce privește consolidarea independenței sistemului judiciar, cum ar fi eforturile legislative de consolidare a independenței și a eficacității consiliilor judiciare, îmbunătățirea procedurilor de numire a judecătorilor și a funcționării instanțelor supreme sau pregătesc măsuri de consolidare a autonomiei parchetelor.

Statele membre au introdus, de asemenea, măsuri menite să îmbunătățească eficiența și calitatea justiției și să faciliteze accesul la justiție. Statele membre au investit în continuare în sistemele lor de justiție, deși în unele state membre remunerarea judecătorilor și a procurorilor constituie un motiv de îngrijorare și a generat provocări în ceea ce privește recrutarea de personal judiciar calificat. În același timp, în câteva state membre persistă preocupări structurale în ceea ce privește independența sistemului judiciar.

În ceea ce privește recomandările pentru 2023 privind justiția, acestea abordează provocări precum necesitatea unor garanții în procedurile judiciare de numire, componența consiliilor judiciare, autonomia parchetelor sau necesitatea de a asigura resurse adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv din perspectiva salariilor judecătorilor și procurorilor.

2. Cadrele anticorupție

Corupția rămâne un motiv serios de îngrijorare atât pentru cetățenii, cât și pentru întreprinderile din UE.

• Sondajul Eurobarometru special din 2023 privind atitudinile cetățenilor față de corupție în UE arată, de exemplu, că o majoritate tot mai mare a cetățenilor (70 %) și a întreprinderilor (65 %), potrivit Sondajului Eurobarometru Flash privind atitudinile întreprinderilor față de corupție în UE, consideră că în țara lor corupția este larg răspândită.
• Europenii sunt din ce în ce mai sceptici cu privire la eforturile naționale de combatere a corupției, aproximativ 67 % dintre aceștia considerând că nu se iau măsuri suficiente în cazurile de corupție la nivel înalt.

O serie de state membre au luat măsuri, în conformitate cu recomandările referitoare la combaterea corupției din Raportul din 2022 privind statul de drept. Mai multe state membre au continuat reformele în materie de drept penal pentru a consolida lupta împotriva corupției. Unele state membre au continuat să aprofundeze rezultatele obținute în ceea ce privește investigarea, urmărirea penală și sancționarea corupției la nivel înalt, în timp ce altele au luat măsuri pentru a consolida capacitatea autorităților de urmărire penală responsabile de combaterea corupției, prin resurse suplimentare și specializare.

În ceea ce privește aspectele preventive, mai multe state membre și-au actualizat strategiile și planurile de acțiune anticorupție existente sau fac demersuri în vederea revizuirii acestora. Alte state membre au luat măsuri pentru a consolida cadrele de integritate, cum ar fi codurile de conduită sau normele privind activitățile de lobby. Recomandările emise anul acesta sunt legate de consolidarea cadrelor preventive, cum ar fi cele care reglementează activitățile de lobby și normele privind conflictele de interese, precum și de asigurarea investigării și urmăriri penale eficace a cazurilor de corupție.

• În majoritatea statelor membre, funcționarii publici trebuie să își declare averile și interesele, dar aceste obligații variază în ceea ce privește domeniul de aplicare, transparența și accesibilitatea informațiilor divulgate, precum și în ceea ce privește nivelul și eficacitatea verificării și asigurării respectării normelor din acest domeniu.
• În unele state membre, procedura de cercetare și urmărire penală în cazurile de corupție este de durată și lipsesc încă rezultate solide, în special în cazurile la nivel înalt. Pentru a asigura măsuri anticorupție mai coerente și mai eficace în întreaga Uniune, Comisia a propus, în mai 2023, o nouă legislație la nivelul UE privind corupția.

3. Libertatea și pluralismul mass-mediei

Mai multe state membre au adoptat, au consolidat sau discută măsuri de îmbunătățire a siguranței jurnaliștilor și a condițiilor de muncă ale acestora, valorificând, de asemenea, inițiativele recente ale Comisiei, cum ar fi Recomandarea referitoare la garantarea protecției, a siguranței și a capacitării jurnaliștilor și Recomandarea privind protecția jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului implicați în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive.

De la ultimul raport, anumite state membre au adoptat acte legislative care sporesc transparența proprietății asupra mass-mediei și au consolidat dispozițiile menite să îmbunătățească independența sau să extindă sfera de competență a autorităților de reglementare în domeniul mass-mediei.

• Există în continuare diverse preocupări legate de lipsa de transparență în ceea ce privește distribuirea publicității de stat, conflictele de interese și accesul la documentele publice, acestea fiind câteva dintre aspectele-cheie evidențiate în raport cărora trebuie să li se acorde mai multă atenție.
• Deși unele state membre au inițiat reforme pentru a consolida independența serviciilor publice de radiodifuziune, altele nu au luat măsuri pentru a aborda provocările în acest sens.
• Constatările raportului în ceea ce privește libertatea mass-mediei se bazează pe o serie de surse, cum ar fi Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei 2023, Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor și platforma Mapping Media Freedom.

Comisia a emis din nou o serie de recomandări care se referă, printre altele, la alocarea transparentă și echitabilă a publicității de stat, la guvernanța independentă a serviciilor publice de mass-media și la măsuri de îmbunătățire a siguranței jurnaliștilor, precum și la dreptul de acces la documentele publice.

În septembrie 2022, Comisia a propus Legea privind libertatea mass-mediei, în prezent în curs de negociere, care stabilește garanții la nivelul UE pentru a proteja pluralismul și independența editorială a mass-mediei.

4. Mecanisme instituționale de control și echilibru

Statele membre au îmbunătățit în continuare calitatea proceselor legislative, implicând părțile interesate în aceste procese – o tendință observată în rapoartele anterioare privind statul de drept.

Curțile constituționale continuă să joace un rol esențial în sistemul de control și echilibru și au luat, de asemenea, decizii importante cu privire la organizarea sistemelor naționale de justiție. În unele state membre, statutul instituțiilor de apărare a drepturilor omului, al avocaților poporului și al altor autorități independente a fost consolidat în continuare. În majoritatea statelor membre există un mediu favorabil, care sprijină societatea civilă, iar unele dintre acestea iau măsuri pentru a oferi sprijin suplimentar.

Cu toate acestea, în unele state membre nu există încă un cadru oficial pentru consultarea părților interesate sau un astfel de cadru nu este respectat suficient în practică, iar organizațiile societății civile și apărătorii drepturilor omului continuă să se confrunte cu provocări precum probleme de finanțare și restricții ale spațiului lor de operare. În diverse state membre, au fost exprimate preocupări cu privire la continuarea utilizării competențelor de urgență.

Raportul include din nou informații privind punerea în aplicare de către statele membre a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului. De asemenea, sunt monitorizate în continuare reacțiile mecanismelor de control și echilibru ale statelor membre la utilizarea spyware.

BREAKING NEWS. Mai multe instanțe și parchete își suspendă activitatea. Modificarea legii pensiilor speciale, între nemulțumirile magistraților

EXCLUSIV | Președintele CSM avertizează, după valul de pensionări: ”Vor fi termene tot mai lungi. ICCJ ar putea intra în colaps, 80% se pot pensiona”

EXCLUSIV | Justiția intră în colaps? Pensiile de serviciu, „butoiul de pulbere” dintre magistrați și Coaliția de guvernare. „Riscurile sunt imense!”

Corupția are încă „obstacole majore”, scrie în raportul UE privind statul de drept. Ce recomandări primește România